Guvernul eston se declină la feminin

În cadrul alegerilor legislative de pe 3 martie 2019, estonienii și-au exprimat dorința de a pune pe prima poziție partidul de centru-dreapta, Partidul Reformist Eston (ERE), care obținuseră 34 de locuri din totalul de 101 din Parlamentul eston. Cu toate acestea, formațiunea de centru-stânga, Partidul de Centru Eston, a rămas la guvernare, formând o coaliție cu extrema dreaptă, Partidul Poporului Conservator din Estonia (EKRE) și dreapta clasică, Uniunea pentru patrie și Res Publica (Isamaa). Cu toate acestea, în luna ianuarie a acestui an, scena politică estona a fost bulversată prin demisia prezentată de guvernul Ratas II și numirea unei noi echipe condusă de Kaja Kallas.

Demisia guvernului Ratas II

Coaliția EKE – EKRE – Isamaa nu s-a revelat a fi trainică, întrucât pe 13 ianuarie Primul Ministru eston Jüri Ratas, liderul EKE și-a anunțat demisia. Decizia a fost luată în contextul scandalului de corupție « Porto Franco » în care era implicat și partidul său. Un credit de o valoare importantă ar fi fost acordat societății imobiliare « Porto Franco » de către statul Eston grație Agenției KredEx, iar în răstimp tatăl directorului acestei societăți ar fi făcut o donație generoasă partidului EKE. Creditul în valoare de 39.4 milioane de euro a fost acordat de către KredEx în 2020 în cadrul programului guvernamental care viza ajutarea întreprinderilor afectate de criza sanitară.

Pe 14 ianuarie, omul de afaceri Hillar Teder și fosta consiliera a Ministrului Finanțelor Kersi Kracht au fost plasați în custodie pe speța « Porto Franco ». În plus, Serviciul de Securitate internă eston (KaPo) a anunțat pe 12 ianuarie că partidul EKE va fi acuzat în cadrul acestor investigații de corupție. Mai mulți membrii de partid au criticat această decizie, printre care fostul Ministru al educației, Jaak Aab. Însă, răspunsul acestei problematici va fi adus de către judecătorii estoni, care vor hotărî asupra culpabilității acuzaților, cât și asupra părții de răspundere a fiecăruia.

Numirea noului guvern condus de Kallas – un nou start la feminin.

Pe 14 ianuarie Președinta estonă, Kersti Kaljulaid, a desemnat-o pe lidera Partidului Reformist Kaja Kallas pentru a forma un nou guvern într-un termen de 14 zile. Aceasta excluzând de la început o coaliție cu partidele Isamaa și EKRE, s-a aliat în cele din urmă cu partidului EKE.

Noul guvern, compus de 14 miniștri și Prim-Ministra Kaja Kallas**, a fost numit pe 26 ianuarie de către Președinta estonă. Distribuția funcțiilor s-a făcut în mod egal între cele 2 partide EKE și ERE. Astfel, noul partid la putere, ERE, și-a desemnat miniștrii în cadrul departamentului de Justiție, de Apărare și cel al Finanțelor. EKE a păstrat două poziții importante : cabinetul Relațiilor externe și cel al Administrației Publice.

Însă faptul cel mai remarcabil este că pentru prima oară, cea mai nordică țară baltică este condusă de două femei : Președinta Kersti Kaljulaid și Prim-Ministra Kaja Kallas. În plus, guvernul a fost constituit într-o perspectivă a respectului echilibrului de gen, deoarece 7 din cei 15 membrii ai săi sunt femei.

Este o veste încurajantă într-o țară care cunoaște cea mai importantă diferență de remunerare între bărbați și femei din Uniunea europeană. După datele Eurostat din 2018, această diferență se ridica la 21.8 puncte, pe cand România avea doar 2.2, ea situându-se în topul celor mai buni elevi ai UE pe aceasta tematică.

Prioritățile noului guvern Kallas aprobate pe 11 februarie

Așa cum tradiția estonă necesită, noul guvern trebuie să adopte un plan al priorităților pentru primele 100 zile în funcție. Kallas și echipa și-au stabilit mari ambiții în cadrul acesta pe 11 februarie. Pe lângă prioritatea redundantă de a rezolva problemele legate de criza generată de Covid, măsurile prevăd mobilizarea fondurilor Planului de relansare european, dezvoltarea unui plan pentru a neutraliza emisiile de CO2 până în 2050, sau crearea unui plan de acțiune pentru a promova limba estonă.

Însă, o prioritate precisă trebuie analizată mai în detaliu, aceea a unei “țări mai active și protejate”. Este vorba în primul rand pentru guvernul eston de a-și consolida relațiile cu partenerii săi strategici, precum Statele Unite ale Americii, Polonia, Franța sau țările baltice și nordice. Însă, pe 18 februarie, Ministra Afacerilor externe, Eva-Maria Liimets – membră a partidului EKE – a anunțat intenția sa de a ratifica tratatul ruso-eston cu privință la hotarele lor, semnat de către cele 2 țări în 2014.

Problematica frontierelor își are originea în Tratatul din Tartu semnat în 1920, care era favorabil Estoniei, concedându-i pământuri care sunt administrate de către Rusia astăzi. Însă, după episodul Uniunii Sovietice, proiectul inițial din 1920 a fost oarecum denaturat.

Ultimul tratat semnat în 2014 de către cele 2 țări este a treia tentativă de după independența Estoniei pentru a regla această problemă. Or, tratatul purtând asupra schimburilor de pământuri trebuie ratificat de către cele 2 parlamente naționale, el intrând în vigoare 30 de zile după dubla aprobare democratică. Aici rezidă toată dificultatea acestui instrument de drept internațional, deoarece ratificarea unilaterală nu va aduce nicio schimbare. Diplomația va trebui deci să-și joace rolul, însă după intervenția lui Josep Borrell la Moscova în februarie și repercutiile acesteia, va fi dificil de a se înțelege cu Sergueï Lavrov, marele Gargantua al afacerilor externe ruse în funcție din 2004.

** Chiar dacă forma feminină a cuvântului Prim-ministru nu există în DEX, am decis să-l declin la forma feminină pentru că o limba e făcută pentru a evolua odată cu schimbările societale